Publicat în 2011 în nr. 1 al revistei Societatea Reală, volumul este coordonat de Monica Stroe şi Bogdan Iancu şi reuneşte cercetări realizate în cadrul programului „Cartografierea socială a Bucureştiului” organizat de catedra de sociologie a Şcolii Naţionale de Studii Politice şi Administrative în perioada 2010-2011. Studiul reprezintă primul demers colectiv de cercetare a alimentaţiei urbane şi a modului în care aceasta se configurează în spaţiul public şi contribuie la construirea unei identităţi colective. Practicile şi preferinţele gastronomice personale se manifestă în identitatea migranţilor, care le aduc cu sine pe noile meleaguri pe care se stabilesc din nevoia de a-şi păstra legătura cu comunitatea din care provin.
Sursa: http://societateareala.com/downloads/SOCIETATEA%20REALA%201%202011%20%20Peisaje%20gastro-identitare%20bucurestene.pdf
Lucrarea semnată de Olga Cojocaru a fost publicată în anul 2011 în al doilea volum al „Societal and Political Psychology International Review”. Studiul analizează procesul de obţinere a cetăţeniei române prin care trec studenţii proveniţi din Republica Moldova şi statutul lor dual în momentul în care finalizează procedurile şi sunt, în acelaşi timp, în interiorul şi în afara Uniunii Europene. Lucrarea atrage atenţia asupra diferitelor contexte de utilizare a paşapoartelor şi asupra ambiguităţii identitare pe care dubla cetăţenie o poate genera.
Sursa: www.academia.edu/Having a blue passport means not having a red one yet. Ethnographic approach of the acquisition of Romanian citizenship
Programul a fost iniţiat cu scopul de a dezvolta un model care să sprijine integrarea interculturală în cadrul comunităţilor urbane diverse. Oraşele necesită politici care să asigure drepturi egale pentru toţi locuitorii, să combată discriminarea şi rasismul şi să promoveze activ interacţiuni pozitive între indivizi şi grupuri proveniţi din culturi diferite. În cadrul proiectului, modelul propus de guvernanţă interculturală la nivel local a fost testat în 11 oraşe din 11 state membre ale Consiliului Europei şi a condus la construirea unui Index al Oraşelor Interculturale (Intercultural Cities Index) bazat pe trei surse distincte de date: economice şi demografice, instituţionale şi sociale. Raportul include o componentă de bune practici ce prezintă modul în care orașele ar trebui să se gândească la dezvoltarea lor și exemple de strategii de integrare interculturale adoptate de orașe ca Barcelona, Tilburg sau Subotica.
Sursa: https://www.coe.int/t/dg4/cultureheritage/culture/Cities/ICCModelPubl_en.pdf
Raportul surprinde fenomenul migraţionist în România din ultimele decenii, în contextul intensificării fluxului migratoriu la nivel global. Conform autorilor, în România acest fenomen are particularităţile specifice ţărilor mai puţin dezvoltate din punct de vedere economic, caracterizate prin emigraţie masivă şi utilizate drept spaţiu de tranzit pentru alţi imigranţi. Dacă în privinţa emigranţilor români în Europa Occidentală literatura de specialitate este destul de vastă, despre cetăţenii altor state sosiţi temporar sau permanent în România se cunosc prea puţine. În acest context, în raportul prezentat autorii încearcă să ofere răspunsuri la întrebări precum: cine sunt străinii care vin în România? cum contribuie ei la bunăstarea generală şi la redefinirea identităţii de român în contextul schimbărilor de mentalitate la nivel european şi global cu privire la conceptul de cetăţean? care sunt drepturile lor şi cum le sunt respectate? ce tipuri de politici trebuie să adopte statul român pentru mai buna lor integrare?
Sursa: https://www.edrc.ro/docs/docs/necunoscutii_2006_final.pdf
