De ce s-au stabilit indienii, libanezii, britanicii sau italienii în București? Unde își petrec ei timpul? Cum și-au pus ei amprenta asupra orașului? Cu întrebări ca astea au plecat studentii de la Masterul de Antropologie si de la Masterul de Studii Vizuale și Societate din cadrul SNSPA pe teren, în căutarea noilor minorități din București. Rezultatele cercetării lor vor fi disponibile pe larg în această toamnă, dar, până atunci, hai să aflăm cu ce impresii s-au întors ei după primele ieșiri în teren.

Majoritatea celor din Europa de Vest care vin în București sunt expați, veniți pentru perioade determinate de timp pentru un job. Ei sunt și cei mai individualiști, care intră în contact în special cu bucureștenii, și nu caută concetățeni pentru a petrece timpul împreună. De multe ori nici nu cunosc alt membru al comunității lor. Pe de altă parte, minoritățile din țări terțe, precum turcii sau chinezii, sunt mai unite, ba chiar se izolează.

Studenții care realizează cercetarea antropologică au plecat la drum fără să știe ce îi așteaptă. Din cercetarea preliminară din fața calculatorului, au aflat că mass-media tinde să promoveze aceleași stereotipuri învechite sau să restrângă aria de acoperire la nivelul de business. Căile prin care au ajuns la subiecții lor au fost dintre cele mai diverse: “stânga” și “dreapta”, Facebook, Tinder, părinți, evenimente etc. Și iară prin ce au trecut:

Dana Bergheș, asistent cercetare pentru comunitatea turcilor: “Toți oamenii pe care i-am cunoscut mi-au lăsat o impresie puternică, poveștile lor au devenit și ale mele, ca niște postere pe care mi le lipeam în cameră în adolescență pe fiecare perete”.

Cristina Irian, asistent cercetare pentru comunitatea italienilor: “În general trăiesc în mediul lor, în cultura lor, dar asta nu înseamnă că pun bariere între ei și localnici. Cumva trebuie să ai acces la limba pe care o vorbesc și să cunoști și să intuiești mediul, cultura și sistemul educațional din care provin și pe care îl reprezintă pentru a purta realmente un dialog”.

Liviu Dimulescu, asistent cercetare pentru comunitatea francezilor: “În București, ca în toată România, francezii sunt prezenți în număr mult mai mare decât aș fi putut să intuiesc. Își dau foarte bine seama de avantajele trăirii într-o țară ca România (nivelul de trai mai bun, ca francez, criminalitatea mai scăzută) și folosesc oportunitățile pe care Bucureștiul le pune la dispoziție, cum ar fi o atitudine mai relaxată asupra legislației și birocrație (relativ la Franța), lucru pe care nu l-aș fi ghicit. Sunt prietenoși și fericiți din aceste cauze, văd România un adevărat loc alternativ de locuire.”

Jasmina Al-Qaisi, asistentă cercetare pentru comunitatea indienilor: “Am încercat să acoperim un spectru cât mai mare, așa că ne-am dus cât mai mult în extreme. Nicăieri nu a fost greu de pătruns. Ba chiar am avut surprize să fim recomandate și primite cu multă ospitalitate Ce e a fost execelent și neașteptat a fost să primim răspunsuri de la pasionați de India. O părticică mică de India e în fiecare loc în care poți să găsești un obiect care îi poartă semnificațiile. Așa am descoperit India în cele mai neașteptate locrui. Și ne-am întors.”

Proiectul “Noile minorități din municipiul București” are la bază cercetarea antropologică a opt grupuri de minorități: chinezi, turci, indieni, libanezi, moldoveni, francezi, italieni și britanici. La sfârșitul etapei de cercetare, vom publica un studiu care va arăta amploarea impactului cultural al grupurilor de minorități stabilite în București în ultimii 20 de ani.

Write a comment:

*

Your email address will not be published.


Parteneri media

Proiect finanțat printr-un grant oferit de Norvegia, Islanda, Liechtenstein și Guvernul României