Comunitatea chineză din București a început, ieri, Anul Nou la templul budist din Colentina, unde mai mulți chinezi, dar și prieteni români au sărbătorit intrarea în Anul Maimuței de Foc.

După o ceremonie religioasă în care preoteasa și adepții s-au rugat pentru pace, prosperitate și sănătate, oamenii s-au adunat la o masă vegetariană festivă. Oaspeții români au venit cu ananas, pomelo, mango și alte fructe în dar la gazdele de la templu și au luat parte la ceremonia de Anul Nou.

IMG_9558 IMG_9550

De Anul Nou, ceremonia a fost mai cuprinzătoare decât de obicei și a fost precedată de o ceremonie în cerc restrâns cu o seară în urmă. Hsu Chin-huan a oficiat ceremonia în care s-au aprins bețigașe și s-au făcut plecăciuni în sens devotional pentru bunăstarea, sănătatea și siguranța oamenilor, dar și pentru pace și prosperitate în țară. Se începe cu rugăciunile pentru toți oamenii din țară și se ajunge, treptat, la proprii părinți. În plus, scopul rugăciunilor este și ca toate elementele naturii să funcționeze, vântul să bată cât trebuie, ploile să cadă la timp, toate aceste cicluri și elemente să se combine armonios, să nu fie dezastre.

“Oamenii trebuie să se pregătească înainte ca aceste dezastre să se întâmple, suntem prea lenți, prea înceți și doar reacționăm. Dacă noi suntem buni, dezastrele vor fi mai puține și nu vor mai fi astfel de întâmplări nefericite. Dezastrele sunt un fel de încheierea socotelilor, se pun în balanță faptele oamenilor, iar când apar, dezastrele sunt o corecție, e pe baza principiului cauză efect. Nimic nu e întâmplător, e mâna lui Dumnezeu”, spune preoteasa.

IMG_9586

În familie, cu prietenii sau singuri, zeci de chinezi au trecut pe la templu în prima zi de anul nou să aprindă bețigașe și să se roage pentru bunăstare și sănătate. Li Rouci e stabilită de 20 de ani în România, ba chiar s-a și botezat în ritul ortodox și a primit nume românesc –  Maria. Maria este o raritate printre chinezii din București pentru că vorbește foarte bine românește.

Maria ne explică obiceiurile de Anul Nou la chinezi: “E importantă prima zi de Anul Nou, trebuie să faci rugăciuni și să speli toate și să meargă anul bine. Se fac și donații, ne adunăm și mâncăm mâncarea noastră tradțională, colțunașii. Colțunașii au forma banilor vechi din aur. Colțunașul înseamnă bani. (…) Se întâlnesc familiile. Seara se stă cu familia soțului și în prima zi a anului cu familia soției. Aseară, fiecare a petrecut cu familia. Acuma moda e să nu mai faci acasă, faci la restaurant. Mulți tot acasă stau totuși. Eu am stat acasă.”

IMG_9608

Maria s-a căsătorit aici cu un român și locuiesc în Pantelimon. De profesie traducător, acum e casnică și e preocupată de credință. “Eu m-am botezat aici cu nume românesc, Maria. În religia ortodoxă. Eu am spus că nu contează, Dumnezeu e același, limba vorbești diferită, dar Dumnezeu e singurul, sfinții i-a trimis separat. Cum a zis Papa de la Italia că trebuie să ne unim și să facem Paștele în același timp, eu zic că e normal și că trebuia făcut de mult timp, că același Isus Hristos nu poate să se nască la tine în martie și la tine în aprilie. Cum adică? Ce înseamnă asta? . Eu am citit și Coranul și Biblia, am întrebat și un arab cum își face rugăciunea, mi-a zis că la fel se roagă la Dumnezeu, adică la Allah, așa face toată lumea, se roagă la Dumnezeu, apoi la sfinți. Că sfinții au fost trimiși pe Pământ sub diferite forme, în limbi diferite, dar sensul e același.”

Masa de Anul Nou de la templu a fost exclusiv vegetariană, ca de obicei, iar în meniul bogat au intrat de data asta și miangao – prăjiturile de sărbătoare, făcute din făină de orez, în două culori: alb pentru noul an bun și negru pentru lucurile rele care trebuie să rămână în trecut. Bineînțeles, risipa de hrană este complet inacceptabilă la templu, așa că fiecare a mâncare până la ultimul bob de orez.

IMG_9580

IMG_9603

IMG_9562

Acasă, tradițiile sunt adaptate la modul de viață occidental. Jongmao Chong ne-a povestit că a petrecut ultima seară a anului cu un prieten și au făcut împreună colțunași umpluți cu varză, urechi de lemn și ceapă, au băut Pepsi și s-au uitat la televizor.

Chinezii au intrat în Anul Maimuței de Foc, ceea ce înseamnă că cei născuți în acest an sunt mai expuși atât pozitiv cât și negativ. Pot avea mult success, dar pot să cadă și în extrema cealaltă, spune preoteasa. Dar la templul budist există ceremonii de protecție.

Text de Roxana Bucată

Fotografii de Adi Bulboacă

Write a comment:

*

Your email address will not be published.


Parteneri media

Proiect finanțat printr-un grant oferit de Norvegia, Islanda, Liechtenstein și Guvernul României