turci

Au mâncare bună, sunt comercianți pricepuți, nu mănâncă porc și sunt pasionați de fotbal. Cam astea sunt stereotipurile cel mai des întâlnite despre turci. Că au mâncare apreciată de reprezentanții clasei de mijloc, dar și de locuitorii din perimetrele semi-periferice în care sunt localizate autogările cu autocare spre Turcia, ar putea sta dovadă numărul mare de restaurante cu specific apărute în ultimii ani. La Idomemoș, primul restaurant turcesc din București (deschis în 1991) în proximitatea unei autogări de la lângă Gara de Nord, au început să facă falafel acum un an de zile pentru că din ce în ce mai mulți oameni începuseră să întrebe de această specialitate pe care românii tind să o asocieze întregului orient musulman. În ciuda acestei flexibilități, spre deosebire de restaurantele cu specific libanez-global, patronate și întreținute de non-etnici libanezi în restaurantele cu specific turcesc din București, participarea etnicilor turci la prepararea câtorva dintre produsele-cheie este considerată o condiție esențială: în perioada cercetării un astfel de restaurant și-a schimbat specificul pentru că toți cei trei angajați turci nu reușiseră să obțină permisul de muncă în România.

În București trăiesc, potrivit datelor oficiale, peste două mii de cetățeni turci. Date neoficiale situează cifra acestora la peste 12000 de persoane, cu o concentrare locativă în perimetrul Doamna Ghica – Colentina – Pantelimon (unde există și o moschee cu un centru cultural). O parte dintre ei au venit aici motivați de oportunitățile economice mai bune pe care le oferă România: “După 1989 cu câteva perechi de blugi în România puteai să faci o avere!”. După 2005 antreprenorii s-au orientat către piața imobiliară în special, dar și spre servicii și comerț. O altă parte, studenții, au venit datorită condițiilor permisive de acces în mediul academic. Este mai ieftin să studiezi aici și mai ușor de intrat în facultate. Ceea ce unește antreprenori, corporatiști sau studenți care caută să intre pe piața muncii, mai mult decât orice manifestare cu caracter religios, sunt procesele birocratice de obținere a permiselor de muncă. Este un obstacol pe care marii angajatori îl evită încheind contracte de freelancing, dar care mobilizează micro-rețele de suport în jurul noilor veniți în acest periplu înâlcit, cu o rată de succes scăzută între instituțiile statului, pe care îl experiementează în calitate de cetățeni non-UE.

Unii turci din Bucureşti şi-au format o familie aici sau și-au adus familia din Turcia, păstrează legături strânse cu ceilalți membri ai minorității și participă împreună la evenimente religioase. Turcii musulmani practicanți își programează rutinele zilnice de la locul de muncă, dar și pe cele din timpul liber în funcție de cele religioase și de constrângerile care vin odată cu acestea, de exemplu accesul la mâncarea potrivită regimului alimentar.

 

turcia--mic„După ce am vizitat România de câteva ori înainte, după 1989 am privit schimbarea sistemului ca o oportunitate de afaceri, aşa că am vândut ce deţineam în Turcia şi am venit în Bucureşti cu câţiva bani şi o pereche de blugi. După 1989 purtând o pereche de blugi puteai să faci avere.”

 

– om de afaceri de origine turcă stabilit în Bucureşti

 

institutii-comunitate

Ambasada Republicii Turcia în România

Adresa: Calea Dorobanţilor 72, sector 1, Bucureşti

Centrul Cultural Turc Yunus Emre Bucureşti

Adresa: Strada Vasile Lascar Nr. 96, Sector 2, Bucureşti

asociatii-comunitate

Camera de Comerţ şi Industrie România - Turcia

Adresa: Str. Austrului nr.58, sector 2, Bucureşti

Fundaţia Tuna

Adresa: Bd. Regina Maria nr. 34, Bucureşti

Asociația de prietenie Româno-Turcă

Adresa: Strada Inginer Ioceanu nr 41, sector 2, Bucureşti

Fundaţia Lumina Instituții de Învățământ

Adresa: Şos. Colentina nr. 64b, sector 2, Bucureşti

restaurante

Edessa

Adresa: Şos. Colentina nr. 281, sector 2, Bucureşti

Sultan

Adresă: Şos. Mihai Bravu nr. 247, sector 3, Bucureşti

Calif

Adresa: Str. Şelari nr. 19, sector 3, Bucureşti

Divan

Adresa: Str. Franceză nr. 46-48, Bucureşti

evenimente

Ziua Naţională a Turciei

Este sărbătorită în fiecare an pe data de 29 octombrie, zi ce marchează proclamarea Republicii Turcia.

Festivalul Turcesc

Organizat în fiecare an în Bucureşti de Fundaţia Tuna, evenimentul este destinat să promoveze în România înțelegerea reciprocă și cooperarea, precum şi cultura şi patrimoniul turc prin organizarea de activităţi atractive şi de divertisment. Bucureștenii au astfel prilejul să cunoască ospitalitatea turcească, folclorul, arta veche, lucrul manual tradițional şi să guste bunătăţi din bucătăria turcească.

www.turkfest.ro

Gala Culturală Româno-Turcă

Organizată de Fundaţia Lumina, gala este un spectacol la realizarea căruia au participat anual sute de elevi din cele nouă școli ale Instituțiilor de Învățământ Lumina, precum și elevi din cluburile artistice. În cadrul evenimentului au fost prezente ansambluri de cântece și dansuri populare tradiționale românești și de cântece și dansuri folclorice provenite din diferite regiuni ale Turciei. www.galaculturala.ro