englezi

Numărul britanicilor care trăiesc în România în momentul de față este neclar (între 2500 și 4000), având în vedere că după aderarea României la U.E în 2007 a fost eliminată nevoia acestora de a se înregistra ca rezidenți permanenți sau temporari. Această ambiguitate cantitativă poate fi înțeleasă în contextul temporalității migrației britanicilor la nivelul capitalei României: rezultatele cercetării indică un fel de echilibru instabil, de provizorat al șederii acestora – deși mulți dintre ei trăiesc în București de ani buni, inițial nu au anticipat o durată atât de lungă, iar acum nu exclud posibilitatea unei relocări în viitorul apropiat, chiar și în pofida legăturilor cu prietenii sau a angajamentelor în diverse activități sau proiecte sociale.

Factorii structurali privind migrația se leagă în principal de oportunități de muncă favorabile – fie relocări în cadrul aceleiași companii, fie înființarea de noi afaceri – dar și de atracțiile turistice în combinație cu relații anterioare de prietenie sau chiar familiale. De asemenea, afluxul britanicilor a fost încurajat și de un teren neexploatat pentru planurile și expertiza lor, dar și de o piață ce pune la dispoziție așa-zisele „professional short-cuts”. Momentul sosirii acestor migranți a coincis cu o perioadă de dezvoltare a capitalei foarte prolifică și relativ prietenoasă cu idei noi. Într-un registru similar, interacțiunea cu instituțiile statului nu pare a fi la fel de prietenoasă, cel puțin nu în toate cazurile cercetate, fiind deseori întâlnită o cultură birocratică inflexibilă și devoratoare de timp.

Locuirea și relaționarea cu vecinătatea în București au fost un test de anduranță pentru britanici. Numeroase relocări, relații destul de reci cu vecinii în unele cazuri, locuințe nepotrivite gusturilor sau nevoilor legate de trafic și serviciu. Există însă și exemple de migranți ce s-au integrat în vecinătate fie prin bune maniere și galanterie, fie prin utilizarea abilităților practice în folosul comunității locatarilor. Britanicii intervievați au trăit până în prezent în locuințe închiriate, rar fiind cazul unei case cumpărate, ceea ce vine din nou în sprijinul ideii de provizorat. În ce privește distribuția geografică a britanicilor din capitală, nu am putut identifica coagulări în anumite zone ale orașului, ci mai degrabă preferințe locative particulare legate de serviciu și gusturi personale.

Timpul liber și activitățile dedicate acestuia au deseori ca punct de reper pub-uri sau localuri din Centrul Vechi – Mojo fiind cel mai popular – sau din zona Piața Romană – Green Hours. Sport, călătorii în afara Bucureștiului sau relaxare pe terasa proprie – acestea s-au remarcat ca principalele preocupări ale englezilor stabiliți în capitală. Vizitele în țară cu prieteni români aprofundează procesul de integrare la care majoritatea migranților se expun. Limba română este folosită deseori, dar nu toți au simțit nevoia să o învețe, păstrând acel sentiment de provizorat în ce privește șederea în România. Sunt frugale mențiunile despre întâlniri sau asocieri formale și de cele mai multe ori nu sunt păreri pozitive.

În ce privește viața religioasă, Biserica Anglicană rămâne un punct de reper în special pentru britanicii mai în vârstă ce se întâlnesc la slujba duminicală. Tinerii britanici acordă o altă relevanță acestui aspect, oscilând între agnostici și eclectici, și folosind marile sărbători drept prilej de aprofundare a procesului de integrare prin vizite în familiile prietenilor români.

Fie că au hotărât să rămână aici definitiv sau au încă îndoieli ori perspective noi asupra șederii în România, britanicii din București păstrează încă legătura cu țara de origine în diverse moduri: fie prin relațiile comerciale și de afaceri, fie prin relațiile familiale și de prietenie, prin vizite reciproce și chiar atragerea de noi britanici în capitala românească. Nu lipsesc nici legăturile de natură materială – mâncăruri specifice Marii Britanii sau considerate ca fiind mai gustoase acolo (brânza cheddar, marmita sau bacon-ul) sau haine care aparent sunt mai ieftine decât în România.

În discursul lor ideea de comunitate britanică nu pare să aibă prea multe rădăcini, deși toți au prieteni englezi în București și îi întâlnesc din când în când. Folosesc mai degrabă conceptul de migrant când se descriu pe sine, și când îl folosesc pe cel de expat îi recunosc intenția de superioritate și aura de discriminare pozitivă care îl înconjoară.

angila-min“Eu sunt un imigrant. Noi toți suntem imigranți. Iar dacă cineva spune că e expat, mi se pare o lipsă de solidaritate față de niște oameni care sunt în aceeși poziție, dar nu au bani. Eu sunt foarte mândru să spun că sunt imigrant.”

– Jurnalist britanic stabilit în Bucureşti

institutii-comunitate

Ambasada Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord în România

Adresa: Str. Jules Michelet nr. 24, sector 1, Bucureşti

Consiliul Britanic Bucureşti

Adresa: Calea Dorobanţilor nr. 14, Bucureşti

asociatii-comunitate

British School of Bucharest

Adresa: Str. Erou Iancu Nicolae nr. 42, Voluntari, judeţul Ilfov

International British School of Bucharest

Adresa: Str. Agricultori nr. 21-25, sector 2, Bucureşti, cod 021481

Camera de Comerţ şi Industrie România – Marea Britanie

Adresa: Str. Elena Văcărescu nr 98UVX, Corp A, Intrare 1A, București, 013931

Cambridge School of Bucharest

Adresa: Calea Dorobanţilor nr. 39, Bucureşti

restaurante

The Barrel

Adresă:  Strada Smârdan nr. 27, Bucureşti

Telefon: 0726.412.646

Trafalgar

Adresă: Str. David Emmanuel nr.4A, Bucureşti

Telefon: 021.211.3131

Peter’s Kitchen Bistro

Adresă: Str. Speranţei nr. 6, sector 2, Bucureşti

Telefon: 021.312.02.42, 0742.580.686

White Horse

Adresă: Str. George Călinescu nr. 4A, sector 1, Bucureşti

Telefon: 231.27.95

evenimente

Ziua Naţională a Marii Britanii

În Marea Britanie nu se serbează  o zi naţională ca în alte ţări. Numai în Irlanda de Nord (şi în Republica Irlanda) ziua de Sfântul Patrick este sărbătoare oficială. Toate celelalte zile naţionale sunt zile normale lucrătoare:

  • 1 Martie – Sf. David – este Ziua Naţională a Ţării Galilor
  • 17 Martie – Sf. Patrick – este Ziua Naţională a Irlandei de Nord şi a Republicii Irlanda
  • 23 Aprilie – Sf. Gheorghe – este Ziua Naţională a Angliei
  • 30 Noiembrie – Sf. Andrei – este Ziua Naţională a Scoţiei

A doua zi de sâmbătă a lunii iunie este sărbătorită, în Marea Britanie, ca zi oficială de naştere a Majestăţii Sale Regina.